nutizie

Cumu aghjustà l'incompatibilità trà u cimentu è l'additivu

Data di publicazione23 di ghjugnu,2025

 44

Passu 1: prova di l'alcalinità di u cimentu

Pruvate u valore di pH di u cimentu prupostu, è aduprate un pH, un pH-metru o una penna di pH per fà a prova. I risultati di a prova ponu esse aduprati per determinà preliminarmente: se a quantità di alcali solubile in u cimentu hè grande o chjuca; se l'aghjunta in u cimentu hè un materiale acidicu o inerte cum'è a polvere di petra, chì rende u valore di pH bassu.

 

Passu 2: investigazione

A prima parte di l'investigazione hè di ottene i risultati di l'analisi di u clinker di u cimentu. Calcula u cuntenutu di quattru minerali in u cimentu: aluminatu tricàlcicu C3A, aluminoferrite tetracàlcicu C4AF, silicatu tricàlcicu C3S è silicatu dicàlcicu C2S.

A seconda parte di l'inchiesta hè di capisce chì tipu d'additivi sò aghjunti quandu u clinker hè macinatu in cimentu è quantu hè aghjuntu, ciò chì hè assai utile per analizà e cause di u sanguinamentu di u béton è di u tempu di presa anormale (troppu longu, troppu cortu).

A terza parte di l'inchiesta hè di capisce a varietà è a finezza di l'additivi di béton.

 

Passu 3: Truvate u valore di dosa saturata

Truvate u valore di dosaggio saturatu di u riduttore d'acqua à alta efficienza utilizatu per questu cimentu. Sè dui o più riduttori d'acqua à alta efficienza sò mischiati, truvate u puntu di dosaggio saturatu per mezu di a prova di pasta di cimentu secondu a quantità tutale di a mistura. Più u dosaggio di u riduttore d'acqua à alta efficienza hè vicinu à u dosaggio saturatu di u cimentu, più faciule hè d'ottene una megliu adattabilità.

 

Passu 4: Ajustà u gradu di plastificazione di u clinker à l'intervallu adattatu

Ajustate u gradu di sulfatazione alcalina in u cimentu, vale à dì, u gradu di plastificazione di u clinker à l'intervallu adattatu. A formula di calculu per u valore SD di u gradu di plastificazione di u clinker hè: SD = SO3 / (1.292Na2O + 0.85K2O) I valori di cuntenutu di ogni cumpunente sò listati in l'analisi di u clinker. L'intervallu di valori SD hè da 40% à 200%. S'ellu hè troppu bassu, significa chì ci hè menu triossidu di zolfu. Una piccula quantità di sale chì cuntene zolfu cum'è u sulfatu di sodiu deve esse aghjunta à a mistura. S'ellu hè troppu altu, significa chì a molecule hè più grande, vale à dì, ci hè più triossidu di zolfu. U valore di pH di a mistura deve esse ligeramente aumentatu, cum'è u carbonatu di sodiu, a soda caustica, ecc.

 

Passu 5: Pruvà à mischjà l'additivi cumposti è scopre u tipu è u dosaggio di l'agenti di presa

Quandu a qualità di a sabbia hè scarsa, cum'è un altu cuntenutu di fangu, o quandu tutta a sabbia artificiale è a sabbia superfina sò aduprate per mischjà u béton, dopu chì a prova di fanghi netti hà ottenutu risultati satisfacenti, hè necessariu cuntinuà à fà a prova di mortar per aghjustà ulteriormente l'adattabilità cù l'additivazione.

 

Passu 6: Prova di béton Per a prova di béton, a quantità di a mistura ùn deve esse inferiore à 10 litri

Ancu s'è a pasta netta hè aghjustata bè, pò ancu ùn risponde micca à l'aspettative in u béton; s'è a pasta netta ùn hè micca aghjustata bè, u béton pò avè prublemi più grandi. Dopu chì una piccula quantità di prova hè riesciuta, qualchì volta una grande quantità deve esse ripetuta, cum'è 25 litri à 45 litri, perchè i risultati ponu ancu esse ligeramente diffirenti. Solu quandu un certu numeru di prove di béton sò riesciute pò esse cumpletatu l'aghjustamentu di l'adattabilità.

 

Passu 7: Aghjustate u rapportu di mischju di béton

Pudete aumentà o diminuisce a quantità di miscele minerali in modu adattatu, è cambià a miscela unica in doppia miscela, vale à dì, aduprà duie miscele diverse à u listessu tempu. Ùn ci hè dubbitu chì a doppia miscela hè megliu cà a miscela unica; aumentà o diminuisce a quantità di cimentu pò risolve i difetti di appiccicosità di u béton, perdita rapida di slump è sanguinamentu di u béton, in particulare l'esposizione à a sabbia superficiale; aumentà o riduce ligeramente a quantità d'acqua; aumentà o diminuisce u rapportu di sabbia, o ancu cambià parzialmente u tipu di sabbia, cum'è a cumminazione di sabbia grossa è fina, sabbia naturale è sabbia artificiale, ecc.


  • Precedente:
  • Dopu:

  • Data di publicazione: 23 di ghjugnu di u 2025